Relaţia administraţie publica locala si societatea civila

Relaţia administraţie publica locala si societatea civila

Având in vedere ca vin dinspre societatea civila mă voi axa mai mult pe : Drepturile cetăţenilor în relaţia cu autorităţile sau instituţiile publice, o sa fac referire la cele 2 legi:

· Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

· Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională

Pe baza acestor legi Apl da vina pe cetăţeni ca nu se implica, nu participa nu se informează ...etc. dar daca Apl nu ar mai simula efectiv aceste 2 legi si ar conştientiza + valoarea acestora si ar deveni proactiva printr o altfel de abordare fata de cea actuala lucrurile s ar schimba in bine in ceea ce priveşte Relaţia Apl si societatea civila.

O sa dau un exemplu de implicare cetăţeneasca

O implicare comunitara duce la participarea cetăţeneasca la procesele decizionale rezultând :

1. pe de o parte imbunatatirea calităţii actului de guvernare locala a instituţiilor locale si a calităţii serviciilor locale,
2. iar pe de alta parte la creşterea gradului de implicare a cetăţenilor asupra resurselor locale

toate acestea duc la faptul ca :

• cetăţenii controlează oficialii referitor la politicile publice si la folosirea resurselor locale

se imbunatateste calitatea actului de guvernare locala a instituţiilor locale si a calităţii serviciilor locale

• iar instituţiile locale devin mai transparente si mai responsabile in luarea deciziilor locale

se creştere gradul de implicare a cetăţenilor asupra resurselor locale

Se observa o schimbare in bine garantata datorita accestul proces

Aplicarea acestor 2 legi ar trebui sa duca la o buna guvernare locala rezultând o dezvoltare locala echilibrata

Se face foarte des confuzie intre cele doua planuri de autoritate publica si putere publica

• autoritatea publica este o funcţie un atribut delegat pt. o perioada temporara oferita de către cetăţeni prin vot unor persoane pe o perioada limitata de 4 ani

in aceasta situaţie procentele câştigate la alegeri nu garantează si dezvoltarea locala

sunt cunoscute cazurile in care chiar daca s au câştigat alegerile cu un procente destul de mari nu s a rezolvat mare lucru

• puterea publica este in mâinile cetăţenilor cum am arătat mai sus

Punctual pe aceste legi ţin sa menţionez drepturile cetăţenilor in relaţia cu APL

Legea nr. 544/2001 prevede că cetăţenii au următoarele drepturi:

· de a primi răspunsul la o cerere formulată în scris sau verbal

· de a solicita informaţii de interes public

Legea nr. 52/2003, completează prevederile Legii nr. 544/2001 cu drepturile cetăţenilor:

· de a participa la şedinţele publice ale autorităţii sau instituţiei publice

· de a-şi exprima opinia cu privire la proiectele de acte normative înaintea adoptării acestora 

· de a fi consultaţi înainte de a fi adoptat un act normativ care afectează în mod direct cetăţeanul

· de a se informa cu privire la proiectele de acte normative care privesc un interes public

· de a formula propuneri sau sugestii pentru îmbunătăţirea sau modificarea unui proiect de act normativ

· de a se adresa justiţiei dacă se consideră lezaţi în drepturile pe care i le oferă

Ţin sa spun ca mi se pare firesc ca orice lege sa se nască intr un mod firesc dintr o nevoie sau din rezolvarea unor probleme grave existente in societatea romanesca si nu numai.

Cele 2 legi de mai sus nu s au născut aşa cum am afirmat mai înainte , ci au fost impuse din următoarele motive :

• Pe de o parte L 544 as putea spune a fost aplicata in RO ca si o regula de a adera in NATO ,
• pe de alta parte L 52 a fost aplicata in RO ca si condiţie pentru a adera in UE, cum spuneam practic au fost impuse,

(Înainte de existenta acestor legi romanii se puteau folosi de Art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căruia „orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nici o interferenţă şi de a căuta, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere”. )

Poate aceasta este cauza principala ca aceste legi nu funcţionează deloc aşa cum trebuie nici după 10 ani de la emiterea lor , iar pe baza lor sute de ONG uri au aplicat proiecte de sute de milioane de euro si se vor aplica in continuare poate alte mii de proiecte cu sume si de anvergura mult mai mare pentru a eficientiza relaţia APL - SOCIETATE CIVILA

Rezultatele acestor proiecte privind defectuoasa aplicare a celor 2 legi s au concretizat in studii ,cercetări, rapoarte anuale ,in care se arata punctual de la an la an carentele care sunt aceleaşi , practic mare lucru nu se schimba având in vedere ca de data aceasta APL este informata si conştienta de conţinutul acestor legi comparativ cu data la care au fost emise.

O sa prezint câteva Metode de implicare, participare activă a cetăţenilor in Relaţia APL si societatea civila

ü informarea

Aceasta reprezintă primul nivel al implicării cetăţenilor, pentru că fără a fi informaţi, aceştia nu pot participa activ.

ü consultarea

Consultarea cetăţenilor nu pune sub semnul întrebării capacitatea de decizie a respectivei autorităţi sau instituţii publice, aceasta din urmă având puterea ultimă de decizie şi libertatea de a ţine sau nu seama de sugestiile propuse de cetăţenii consultaţi.

· întâlnirea şi audierea publică

· ţin sa menţionez aceasta metoda in practica APL as pozitiona pe planul retoricii

Daca luam ca si studiu de caz o scara a participării cetatenesti cele 2 legi poziţionează implicarea cetăţeneasca la un nivel de mijloc pornind de la nivelul 0 de neparticipare propriu zisa cu alte cuvinte (o lipsa a participării cetatenesti) numita si manipulare.

De la acest nivel mediu de participare

· pe de o parte prin care se creste gradul de implicare cetăţeneasca si anume (participare la acţiune)

· pe de alta parte puterea si influenta cetăţenilor cu alte cuvinte (participarea cetăţenilor la decizie) , nivel facilitat de către cele 2 legi ,

teoretic ar exista riscul doar dpdv al APL de a trece la ultimul nivel numit nivel de exprimare a puterii cetăţenilor, controlul cetăţenilor, adică puterea in mâinile cetăţenilor lucru care sunt convins ca APL locala dar mai ales cea centrala nu l-ar accepta practic niciodată.

As putea trage concluzia de aici ca cele 2 legi sunt oarecum frânate si din cauza acestui considerent.

Concluzia este că numai prin comunicare, perfecţionare şi o permanentă îmbunătăţire a serviciilor publice se poate asigura realizarea reformei administraţiei publice şi crearea unui corp al funcţionarilor publici, profesionist şi neutru din punct de vedere politic.

Numai prin existenţa unui asemenea corp de profesionişti se pot asigura servicii de calitate, care să ducă la schimbarea atitudinii cetăţenilor faţă de administraţia publică în general, şi faţă de categoria funcţionarilor publici, în particular.

Dar toate acestea nu se pot realiza decât dacă există o implicare activă a cetăţenilor la problemele de interes general, iar această implicare se află la nivel incipient în România,

fapt demonstrat şi de raportul privind aplicarea Legii nr.52/2003 - „Transparenţa decizională în administraţia publică”, unde se arată că au fost organizate 34 354 de şedinţe publice la care au participat peste 321 000 de persoane, ceea ce indică o medie de 9 persoane/şedinţă[1].

Avantaje şi dezavantaje privind implicarea activă a cetăţenilor

Avantajele implicării cetăţenilor

C Diminuarea gradului de contestare a proiectelor iniţiate de o autoritate sau instituţie publică

C Îmbunătăţirea imaginii publice a respectivei autorităţi sau instituţii

C Cooperare eficientă între societatea civilă şi instituţiile publice

C Creşterea nivelului de voluntariat în serviciul public

C Creşterea încrederii în instituţii statale

C Responsabilizarea cetăţenilor privind anumite proiecte de interes public, alături de instituţiile publice iniţiatoare

C Creşterea nivelului de satisfacţie de ambele părţi (atât cetăţeni, cât şi funcţionari publici)

C Eficientizarea activităţii unei instituţii sau autorităţi publice (de exemplu dacă sunt mai puţine reclamaţii, forţa de lucru se poate orienta într-o direcţie mai solicitantă şi mai puţin eficientă)

C Conceperea şi finalizarea unor proiecte de interes public, care să fie şi viabile

C Creşterea simţului civic al comunităţii

C Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor

Dezavantajele neimplicării cetăţenilor

D Creşterea sau menţinerea nivelului de neîncredere în instituţiile statului

D Ridicarea gradului de insatisfacţie şi frustrare a cetăţenilor

D Creşterea gradului de contestare a diferitelor proiecte iniţiate de autorităţile sau instituţiile publice şi chiar boicotarea acestora

D Diminuarea gradului de comunicare dintre societatea civilă şi administraţia publică

D Neproductivitatea în activităţile instituţiilor sau autorităţilor publice

D Scăderea nivelului calitativ al serviciilor publice orientate către cetăţeni

D Creşterea volumului de muncă în cadrul instituţiilor publice care trebuie să soluţioneze numeroasele plângeri ale cetăţenilor

---

[1] Agenţia pentru Strategii Guvernamentale,